luni

Ceva bancuri

M-am gandit sa va delectez putin cu cateva bancuri pentru ca eu nu am starea necesara azi sa povestesc si sa va starnesc zambetul.... sper ca asa o sa va descretesc putin fruntile... ca mi-s dragi oamenii veseli... nu asa tristi ca mine acum..... enjoy....
Într-un compartiment de tren, un oltean si un ardelean. La un moment dat, ardeleanul scoate o litra de palinca, slanina, pita, sfarma o ceapa si începe sa manance, tragînd din cînd în cînd si din palinca…Olteanului i se face de o dusca, dar cum sa intre în vorba? La un moment dat, vazînd ca tuica e pe terminate, îsi ia inima în dinti si se apropie de ardelean:
- Ma cheama… Radu!
- Apai, no, daca te cheama, du-te…
Un ardelean si un lepros stau în închisoare. La un moment dat, leprosului îi cade o ureche… o ia si o arunca pe geam. Dupa un timp, leprosului îi cade nasul… îl ia si îl arunca pe geam. Dupa alt timp, leprosului îi cade un deget… îl ia si îl arunca pe geam… Ardeleanul revoltat nu mai suporta:
- No, dupa cum bag de sama, dumneata vrei sa evadezi!
Doi ardeleni intra într-un bar. Ion îl întreaba pe Vasile:
- No, ma, ce esti asa de suparat?
- Apai abia astept sa ajung acasa si sa rup chilotii muierii.
- D-apai ce ai, ma, cu chilotii femeii?
- Apai ma, asa ma strîng ca de-abia pot mere cu ei pe strada.
Un ardelean si un oltean sunt implicati intr-un accident. Amandoi aveau viteza foarte mare. Masinile au fost facute praf, bucati din ele proiectate pe cateva sute de metri, iar cei doi ies teferi, fara nicio zgarietura. Se uita unul la altul, dupa care ardeleanu' zice :
-Uite-te la masinile noastre, io cred ca Dumnezeu a vrut sa ne intalnim si sa deschidem o afacere impreuna.
-Daaaa... si io cred ca soarta a fost de vina.
La care ardeleanu' zice:
-Hai ca aveam o sticla de vin in portbagaj, sa o caut si sa sarbatorim.
Gaseste sticla si ii da, prima data olteanului sa bea ca asa e frumos. Bea olteanu aproape o jumate din sticla, si apoi i-o da ardeleanului, la care ardeleanu'zice:
-No... eu nu beu... eu astept Politia !!!

Munca

Lucrand cu oameni din toate tarile posibile... azi mi-am dat seama de asta.... chiar toate tarile posibile..... de fapt, cu negri inca nu am lucrat...... ti se intampla tot felul....
Am mai lucrat acum doi ani timp de 3 luni in locul cu pricina si sigur au fost intamplari hazlii.... dar nu mi le mai amintesc cu lux de amanunte sincer.... asta e.... iar acum din nou lucrez, tin locul cuiva..... si azi am "patit" doua chestii. Prima data ma trezesc cu un italian in magazin, presupun italian dupa felul in care a salutat cand a intrat, "bon giorno".... dar surpriza, cand a aparut si un prieten de-al lui in peisaj, vorbeau engleza (atunci am suflat usurata, ca italiana inteleg dar nu vorbesc, cum e si cu spaniola si franceza).... si din vorba in vorba, ca ar lua ceva pentru nevasta, nu de alta dar i s-a spus sa nu mearga fara ceva acasa... si atunci zice el: "I have to send her an e-mail to ask her what's her size".... no zic, buna treaba, nu putea lua direct, ca asa sigur nu mai cumpara nimic..... macar m-a scos din plictiseala pentru cateva minute....
Alta treaba, tot azi.... intra un domn (venit cu ceva grup, nici acum nu stiu de unde).... si zareste o fata de masa.... merg la el, il iau cu engleza.... el, pe limba lui..... mnoh zic ii bun, poate daca ii spun pretul o da si el pe engleza.... da, vezi sa nu. Singurul lucru pe care l-am inteles de la el a fost... "big?".... dar poate insemna ceva, altceva, pentru el. Ma apuc si o desfac, el comenta tot pe extraterestra lui.... ca nu stiu zau ce limba era..... nici germana, nici italiana (sigur), nici spaniola (tot sigur), nici franceza (mai sigur), romana in nici un caz, nici macar ungureste nu era, rusa e chiar melodioasa pentru ce scotea el pe gura, greaca iar nu ca doar o saptamana am tot auzit cam cum suna si limba asta..... ei, limba lui nu era nimic cunoscut creierului meu..... dar ne-am inteles de minune amandoi.... el pe limba lui, eu pe a mea (de fapt eu pe engleza)..... Mnoh si ii desfac eu fata de masa, i-o arat, ii spun cat e de frumoasa, nu stiu ce ii mai spun.... si el mai zice ceva, parea incantat... si pleaca.... eu am ramas cu fata de masa, de vreo 2 metri lungime, intinsa, mai exact mainile mele mai intinse decat materialul..... strang in cele din urma ca vad ca nu e rost de cumparat (normal ca nu mai era impaturita tot asa, da' nu-i bai ca arata bine).... si revin la plictiseala si asteptat alte grupuri....
Mi s-a mai intamplat o chestie acum doua saptamani.... vine o frantuzoaica.... dupa cum stiti, franceza inteleg..... ne salutam, ne zambim.... si doamna incepe sa armire marfa.... la un moment dat, privind o fata de masa (bata-le vina, dar no, astea sunt cele mai multe) zice: "de asta am vazut si in Vietnam".... eu ma uit la ea ca bou' la poarta noua..... ea insista: "serios, am vazut si in Vietnam".... eu iar nedumerita..... la care ea: "intelegi franceza?".... eu de colo: "Qui" (dar ea nu stia ca nedumerirea de pe fata mea venea de la faptul ca fetele alea de masa is romanesti, cu "motive" romanesti, si nu stiam ce ar putea cauta in Vietnam... dar na, nu am avut cum sa-i explic, ca nu iese franceza din mine oricand m-as chinui).... mai zice odata ca le-a vazut unde le-a vazut si ma lasa in pace ca vede ca eu tot ciudat ma uit la ea..... vine la ouale incondeiate si foarte incantata imi zice: "astea sunt oua vopsite"..... eu in gandul meu: "serios, nici nu stiam, ca nu aici lucrez, nu in romania traiesc".... dar ii spun numai: "Qui".... again..... Nu stiu de ce, ei i-a cam pierit entuziasmul si a plecat.....

Peripetii

Ce faci cand vezi doi negri alergand?.... razi bineinteles... asta daca cei doi negri sunt una bucata catel, al meu si una bucata stapana, adica eu cu tricou negru... Ce e comic?... poi e, pur si simplu e, ca eu nu sunt cine stie ce sportiva, iar Axy e caine ce naiba, fuge "omu"...
Bun.... deci.... era o seara linistita de duminica.... 19:30, cand ma gandesc sa ies cu cainele afara, de fapt nu tre sa ma gandesc eu ca se cere el.... partea proasta e ca nu stiu ce a fost in capul meu (cred ca nimic), sa merg cu el fara lesa, atata timp cat stiu ca e toamna.... perioada aia frumoasa.... nu a asteniilor, si a romantismului in momentul cand frunzele parasesc copacul ce a fost precum o casa in timpul anului pentru ele.... ci a CATELELOR IN CALDURI. Ei, pana acum nimic interesant, dar ce te faci cand dupa ce nu ai avut nimic in cap se intampla sa-l si pierzi pentru 5 secunde din ochi pe speedy.... booon, aici deja devine captivant.... Cand mi-am indreptat iar privirea spre el, ia-l de unde nu-i si vad o coada ca da coltu' (noroc cu coada, ca e lunga)... si dai si fugi, si fugi, si fugi.... si dupa ce dai doua colturi si tu, iti vezi cainele la al treilea.... strigi, normal ca nu-ti raspunde..... si fugi, si fugi (...) si fugi.... si il vezi iar. Dragul si scumpul meu catel era in fata blocului cu o catea. Cu ultimele puteri (ca nu de mult terminasem de mancat, nu eram pregatita pentru jogging) si cu toti nervii posibili, pentru ca ma gandeam ca o sa ma poarte tot cartieru'.... il iau in brate sa fiu sigura ca ajunge in casa.... si mergem....
Dupa o tura buna... cei doi negri ajung in casa.... unde una bucata stapana avea cu inima :D si una bucata catel era cel mai cuminte ingeras....
Ei.... dar asta nu e nimic pe langa ce am patit cu domnu' de mai sus la tara (care apropo nu e pregatit sa dea de mancare la rate, ci e pe punctul de plecare... tot timpul e pregatit pentru asta).... ca tot am zis ca merg la relaxare...
De unde relaxare ca am facut plimbari nocturne.....
Totul incepe intr-o frumoasa zi de vineri (si eu care ziceam ca nu e 13).... asa spre seara... normal ca si acolo sunt catele, si el a zarit una... a fugit pe unde a putut si dus a fost. Avand in vedere ca nu era prima data cand paraseste caminul conjugal, nimeni nu si-a facut probleme ca nu se intoarce. Dar s-a ingrosat gluma cand s-a intunecat si pufilica asta mic nu a revenit.... mai stam noi ce mai stam cand auzim un scheunat.... parea a fi al lui.... eu nu stiam ce sa mai fac... afara bezna, lumina inca nu era aprinsa pe strada... scandalul in toi.... se aude mai urat din sat.... un nou catel (al meu) apare in haita si nu e bine primit. Deja cand aud latraturi zdravene, alt scheunat (acum eram sigura ca era al lui Axy).... plec.... O iau prin intuneric spre restaurant, merg ce merg si ajung la punctul unde aveam de ales..... o iau tot pe drum, pe unde se mai vedea cat de cat, dar ocolesc, si ma gandeam ca ajung prea tarziu si al meu e sfartecat deja... sau o iau pe carare, prin iarba, pe langa lac (frumoasa scurtatura de altfel, dar ziua) cu speranta ca-l mai prind viu..... si am ales cararea. Se zice ca nu e bine sa dai drumul pe carare, dar acum era util, era o scurtatura pe care o stiam, dar care era mult mai infricosatoare decat o retineam eu.... ei, frica frica, normal, abia dupa ce am ales varianta m-am gandit ca si eu as putea sa fiu muscata de un cutu cat mine de mare (ca asa sunt pe acolo, de paza, si vad ca-si fac treaba) dar am tot mers.... "ce o fi, o fi".... si deodata zaresc ceva gri, mare si paros.... da' mare mare nu asa.... si cand vad ca se sperie el de mine imi dau seama ca e cainele vecinului, mic, nici pana la genunchi :D.... bun, mai trece din spaima mai ales cand il aud si pe Axy latrand, in apropiere.... dar speriat fiind o ia la fuga.... eu dupa el... si ajung la marginea lacului.... lac care noaptea (cand nu e nici macar luna sa se oglindeasca in el, ca doar era inorat) parca e mai scary, era de fapt doar mintea mea care isi imagina lucruri, totul era mai mare, totul misca, toti monstri erau acolo :)).... sa revenim.... nu am inaintat mai mult si-l strig.... dupa ce am insistat putin, apare si el. Cand l-am vazut pe picioarele lui si ud leoarca dupa o baie nocturna, ma mai linistesc si-l si iau la 11 metri..... Pornim spre casa, deja vedeam pe intuneric, dar nu destul de bine ca sa-l vad pe tata care-l fluiera pe cutulica, iar m-am speriat, ca eu doar am auzit nu am si vazut..... Recunosc totusi vocea si mergem toti trei spre adapost. Dupa o bucata buna aud ceva tare care loveste pamantul.... erau bolovanii din mana lui tata :)))) ce a venit cu arme albe in urma noastra.... ce s-a gandit, cainele e probabil rupt, nu mai e (la ce scandal s-a auzit)..... acum s-a dus si asta, daca o rup si pe ea cainii.... hmmm, hai sa merg dupa ei si hai sa iau si niste bolovani ca nu se stie niciodata la ce folosesc. Am ras, mai mult in sinea mea si eram tare mandra de mine :D ca eu nu mi-am luat nimic sa ma apar, m-am bazat pe "ce o fi, o fi".
Odata ajunsi acasa observam ca Axy e totusi muscat.... nici nu se putea scutura bine, nici zgarda nu mai avea.... rosu cat cuprinde.... dar tot raul spre bine.... era pe picioarele lui. Toata cumintenia si convalescenta l-au tinut pana a doua zi cand ii era din nou mirosul bine ascutit.
Zdravana spaima am tras, ca mi draga mogaldeata asta... nu degeaba am pornit dupa el fara sa ma gandesc la consecinte.....
Ma bucur ca dupa ghinion a venit si norocul, si-l mai am.... doar trebuie sa fac jogging si-n oras :D